colegul meu toxic e imposibil de inteles. de fapt am convingerea la modul general ca treaba asta cu intelesul altor oameni e mai mult o paradigma. ne e greu sa ne intelegem pe noi insine, daramite pe altcineva. cu toate astea depunem eforturi si, sa zicem, pe unii care au un comportament echilibrat si reusesc sa transmita cu sinceritate ce gandesc si ce simt, ii poti intelege mai bine, sunt mai transparenti.
colegul meu de munca insa, e mai opac. are la el toate instrumentele unui narcisisist veritabil, e bipolar cu schimbări radicale dr stare la fiecare 2-3 ore, nu prea are emotii autentice si e extrem de egocentrist. practic are doua moduri, unul mai toxic decat celalalt: modul pasiv-agresiv lipsit de energie si invaluit de o ura draconica fata de oricine si orice, si modul agresiv-pasiv si hiperactiv, capabil de jigniri si ofense mascate de zambete sub pretextul glumelor si a impresiei ca "suntem prieteni bro". daca ar fi sa scoatem intregul din fractie, se pare ca omul are mereu cel putin o victima la indemana.
ca tot ziceam de instrumente, manipularea e unul dintre ele. pe principiul joci cu mine sau esti impotriva mea, care de altfel e o sintagma des auzita din gura lui, o metoda des folosita e sa gaseasca cupluri de cate doua victime pe care sa le atate unul impotriva celuilalt. practic nu isi ataca direct victima, insa gaseste mereu pe cineva dispus sa o faca pentru el. cum? va zic imediat pentru ca am fost in ambele ipostaze. primul pas e castigarea increderii uneia dintre victime pe care o vom denumi aliatul sau. apoi continua prin a-i prezenta in privat victima prin denigrari si mistouri de cea mai joasa speta, pentru ca mai apoi sa dea tonul prin adresarea unor injurii directe la adresa victimei, deschizand calea pentru aliat, pe care continua sa il alimenteze o perioada cu motive si idei de de bascalie. ultimul pas e retragerea si privirea din umbra, ca spectatorul la cinema cu punga de popcorn, ca sa nu zic ca psihopatul. intr-un final aliatul, fara sa realizeze, devine tot victima si continua jocul din inertie, facandu-se efevtiv singur de cacat, hartuind victima cu glume si comportamente proaste care in mod normal nu i-ar sta in caracter. singurele interventii ale colegului toxic sunt atunci cand aliatul epuizeaza mistourile sau cand victima riposteaza, practic mai baga cate un lemn in soba ca sa arda bine si sa-i fie lui cald.
acum, acaretul nu ar fi complet doar cu manipularea victimei daca nu ar exista si restul metodelor. preferata lui e sa creeze confuzie si sa decimeze identitatea oamenilor din jur. un fel de gaslighting, prin remarci la adresa aspectului fizic (pitic, gras, slab, tigan), prin comportament pasiv-agresiv de genul silent treatment sau jignirii indirecte rezultate din discutii cu terte persoane, astfel incat tu sa le auzi dar sa nu te bagi pentru ca nu vorbea cu tine. dar cel mai si cel mai mult ii place sa exploateze nevoia de atentie, practic iti ofera doar atata atentie cat sa iti lase impresia ca totul e minunat, eventual ca ii pare rau daca te-a suparat un pic mai devreme, te lasa sa iti manifesti entuziasmul in mod reciproc si, invariabil, încheie cu o denigrare sau pur si simplu poate sa iti intoarca spatele cand incerci sa vorbesti.
momentele potrivite si le alege cu mare atentie, cand esti foarte concentrat la ceva, cand esti intr-o discutie cu altcineva, cand te astepti cel mai putin.
printre tehnicile lui folosite se numara remarci de genul "hai ma, ce, esti suparat?" sau "ce e ba cu tine?" sau "ba esti bine? nu arati prea bine"
acum, trebuie sa recunosc ca imi doresc tare mult sa il confrunt si sa-l tavalesc un pic prin propriul lui cacat. din pacate e expert si nu as face altceva decat sa intru in cusca lui unde ma va dobori cu propriile lui arme. asadar, singura varianta e sa il ignor si sa sper ca nu o sa gaseasca pe cineva prea curand pe care sa il orienteze impotriva mea. deja a facut-o, am observat de mai multe ori alti colegi cu care el a construit o relatie aparent buna si care dintr-o data se intorc 180 de grade, de la un respect care ar trebui sa fie normal in contextul colegialitatii de munca, catre un comportament hartuitor, ofensator, jignitor samd. nu pot decat sa imi imaginez ca la fel cum mie mi-a bagat diverse strambe despre alti colegi, a incercat si uneori chiar a reusit sa imi schime perceptia fata de ei, la fel procedeaza si cu altii. are un talent incredibil de a cultiva impresia de normalitate pentru un comportament toxic. oamenii din jurul lui cred ca astfel de comportamente sunt acceptate. iar cand vorbim de o companie cu peste 100 de angajati, posibilitatile sunt infinite pentru colegul toxic.
personal cel mai tare ma doare cand uneori pleaca, sau isi stinge entuziasmul, sau chiar protesteaza in gura mare ("iar a venit ba asta?") la aparitia mea. stiu ca e doar un joc pentru el, insa durerea vine din faptul ca o face in prezenta altor oameni pe care ii alimenteaza cu o idee falsa, ca as fi nedorit. ii incurajeaza sa faca sau sa gandeasca si ei la fel. si stiu ca oamenii cu ratiune nici macar nu ar privi în această directie, insa uneori reuseste sa porneasca un mic complot impotriva mea.
omul asta nu cunoaste limitele, chiar daca ii pui limite, le incalca cu nonsalanta. chiar daca ii repeti faptul ca exista acele limite, le va incalca cu si mai multa indarjire.
de ce nu ia nimeni masuri? pe scurt, suntem vreo 10 oameni in birou, dintre care unul e chiar colegul toxic, doi sunt sustinatorii lui cu niste probleme de personalitate similare, doi au imunitate pt ca sunt sefi, iar restul evita pe cat posibil sa intre in jocul lui, la fel cum fac si eu.
acum parca am inteles mai bine
