germanarul

cu simturile paralizate de crivat, teferi dar accidentati, iesim din iarna grea ce ne-a blocat in case, ne-a inzapezit masinile, ne-a bombardat cu turturi gigant si ne-a tras in mod miseleste gheata lucie de sub picioare. suntem din nou fericiti ca soarele nu mai loveste cu biciurile sale aurite spinarile noastre cocosate deja de atata frig, ca vantul nu mai taie prin oasele tremurand ca clopotele tubulare de bambus. putem privi acum mugurii ce se ivesc acolo unde mormane de zapada ingropau natura si nu lasau sa se vada decat o masa plicticoasa alba, fara substanta. zapada care il are pe "dute-n colo" face mutre schimonosite asupra citadinului traumatizat de chinurile indurate. iar mainile degerate dor ca naiba cand incep sa se incalzeasca. daca mai ninge o data, jur ca ma duc pe soare si ii dau foc! cui nu-i convine sa se mute in congelator