visam ca ninge. ma trezesc, perfect lucid si constient de intoarcerea la realitate. ochii imi stau lipiti de fereastra privind troiene, cum incarca umerii portretului citadin. stiu ca nu rezolv mare lucru cu asta, poate m-as fi descurcat mai bine daca alegeam pictura in locul literelor. poate.
sau poate daca iti inchipuiai o vara torida...macar ai fi putut da vina pe insolatie....
ReplyDelete